Buteasa brosura 2020

Bătrâna biserică din Buteasa emană multă tristețe în jur.

 

În urmă cu 10 ani au început să apară primele semne de degradare care au avansat cu perseverență și fără nici o opreliște. Lucrările de construire a bisericii de zid din Buteasa, în perioada 2010-2014 a acaparat toată forța financiară a butenilor. În acest răstimp vechea biserică de lemn s-a degradat progresiv până în 15 ianuarie 2019 când acoperișul s-a prăbușit, ca o stranie coincidență chiar în Ziua Culturii Naționale.

Este adevărat că sătenii au contribuit la realizarea unui proiect de restaurare a vechii bisericii, ce a fost finalizat în anul 2010. Din păcate acest proiect a rămas fără finanțarea lucrărilor de execuție – situație care a provocat indignarea comunității locale și a avut ca urmare neglijarea vechii biserici în favoarea celei noi. S-au găsit în schimb resurse financiare pentru construirea bisericii de zid, care a fost finalizată în nici 4 ani.

 

Acum, satul Buteasa își pierde biserica veche și prin ea un fragment important din trecutul său.

 

Biserica ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buteasa nu este doar ”o biserică amărâtă, lipită cu lut”. Este un martor istoric documentar pentru Țara Chioarului și singura biserică din lemn ”în căței” din această zonă. Dimensiunile sale generoase reflectă o comunitate locală numeroasă și puternică la data construirii bisericii, ce a îmbogățit interiorul naosului cu o pictură rafinată din care s-au păstrat doar câteva fragmente rupte și degradate. Materialul lemnos reciclat, plin de tăieturi și chertări, folosit pentru construirea absidei altarului, nu este semn al sărăciei ci dimpotrivă: arată respectul profund pe care comunitatea locală îl avea față de o veche biserică de unde acest material a fost preluat.

 

Situația dramatică în care se află biserica a coagulat un mic grup de inițiativă pentru salvarea ei. În cadrul programului de salvare, Asociația R.O.S.T. a inițiat și finanțat cercetarea dendrocronologică a acestui monument istoric, pentru a completa informațiile disparate privitoare la istoricul său, atâta timp cât materialul lemnos din care a fost construită biserica este încă în stare bună. Laboratorul de cercetare dendrocronologică DENDROLAB ANNO DOMINI s-a achitat de această sarcină și rezultatele cercetării sunt prezentate în această broșură.

 

Cercetarea dendrocronologică este o știință apărută recent1. Aplicațiile sale în domeniul înțelegerii monumentelor istorice și a istoriei lor este neprețuită: într-o succesiune de date istorice extrase din documente, cele mai multe incerte, datarea dendrocronologică fixează repere ferme referitoare la anul în care au fost doborâți arborii din care s-au executat elementele de lemn din structura unei construcții istorice. Pornind de la aceste date fixe, informațiile documentare se reașează firesc. În cazul Bisericii din Buteasa, datarea dendrocronologică fixează anul 1884 ca an al construirii. Însă prezența fragmentelor constructive în absida altarului, în șarpantă și în corpul bisericii, datate la 1702 și 1802, deschid front de lucru pentru cercetări ulterioare pentru a clarifica proveniența lor.

 

Odată cu prezentarea rezultatelor cercetării dendrocronologice și a descrierii arhitecturii bisericii, în broșura de față este reconstituit și istoricul său prin coroborarea noilor informații cu setul de date găsite în documente și cu analiza vizuală a monumentului de arhitectură. Istoricul este prezentat ca ”povestea bisericii pe înțelesul tuturor”, într-o formă atractivă, conceput astfel încât să fie accesibil oricărui cititor. Aparatul critic ce justifică toate informațiile istorice prin trimiteri la documentele consultate nu încarcă povestea bisericii ci este atașat capitolului următor, al istoricului în date cronologice.

 

Ultimul capitol descrie cei câțiva pași făcuți de micul grup de inițiativă pentru salvarea bisericii din Buteasa și privește cu optimism spre viitor. Pe lângă prezentarea vechii biserici de lemn în toată complexitatea sa, cu toate aspectele sale istorice, sociale, artistice, arhitecturale, integrate în evoluția comunității satului Buteasa în decursul ultimelor patru secole, scopul tainic pe care și-l propune această broșură este să aducă argumente care să justifice acest efort de salvare și să reușească să înmoaie inimile sătenilor pentru îngrijirea bătrânei încărcată de povești – povești adevărate despre istoria satului și implicit cea mai mare avere pe care Buteasa încă o mai are.

 

Autorul broșurii este arhitecta Laura Zaharia care dedică acest material comunității locale din satul Buteasa, pentru conștientizarea aspectelor unice ale satului Buteasa și a vechii sale biserici, și pentru redeșteptarea mândriei de a fi butean.

 

Este o poveste despre multiplele fațete ale frumuseții unui monument istoric, spusă de bătrâna biserică din Buteasa: eroi locali în luptele antiotomane, familii strămutate din Țara Maramureșului în slujba coroanei, viata unui sat născut în umbra Cetății Chioarului, grija sătenilor pentru biserica lor, pictori-zugravi ce se lasă greu descoperiți,  episcopi ce s-au preocupat de bisericile din eparhia lor, obiceiuri locale, tehnici constructive arhaice, metamorfoza unei biserici asemenea unui organism viu care se transformă ca răspuns la evenimentele istorice și care trăiește și în ziua de azi cu multă intensitate.

 

 

Urmărește-ne:

Lasă un răspuns