PROPUNERE: RESTAURAREA Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Sarasău

TEMĂ DE PROIECTARE

RESTAURAREA Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Sarasău

AMPLASAMENT:

județul Maramureș, comuna Sarasău, nr. 166A

COD L.M.I. : MM-I-m-A-04624

Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Sarasău este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din România în categoria Monumentelor de arhitectură, în grupa valorică a Monumentelor istorice de valoare națională sau universală.

PROPRIETAR:

Parohia Sarasău, Protopopiatul Sighet

Părinte paroh: preotul Hrenyuk Pușcaș Gabriel.

Tema de proiectare a fost întocmită la solicitarea părintelui paroh, în urma unui atac fungic la pardoseala bisericii și la baza pereților, urmat de lucrări neautorizate realizate în anul 2017 și abandonate subit la finele aceluiași an.

Tema de proiectare va sta la baza constituirii echipei de proiectare și a evaluării corecte a cheltuielilor de proiectare pentru autorizarea lucrărilor de restaurare și pentru întocmirea unui proiect complex (faza P.T.+D.E.) pentru execuția acestor lucrări.

Evaluarea valorilor de patrimoniu

Biserica din Sarasău este singura biserică medievală, construită în rit bizantin, ce dăinuie azi în Țara Maramureșului1.

A fost construită în secolul al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea2, la finalul epocii cnezilor maramureșeni, perioada cu cel mai avansat stadiu de dezvoltare a societății locale de dinaintea contactului cu autoritatea regatului medieval maghiar3.

Azi avem cunoștință de 10 Biserici medievale de piatră construite în rit bizantin, amplasate în centre ale puterii cnezatelor locale și având ca fondatori lideri ai comunităților locale: Sarasău, Giulești, Cuhea, Bocicoi, Sârbi (în Maramureșul de sus, azi aflat în România) și Mănăstirea Peri, Mănăstirea Biserica Albă, Biserica Albă, Bedeu, Domnești, Uglea (în Maramureșul de jos, azi aflat în Ucraina)4. În afara celei din Sarasău niciuna dintre biserici nu a dăinuit până azi.

A fost reconstituită doar planimetria Bisericilor din Giulești și Cuhea datorită cercetărilor arheologice întreprinse de Radu Popa, iar Biserica din Sarasău a fost cercetată amănunțit de arhitectul Alexandru Baboș.

Bisericile medievale construite în rit latin de către oaspeții regali trimiși în Țara Maramureșului pentru a impune organizarea în comitate, specifică regalității, sunt: Câmpulung la Tisa, Sighet, Mănăstirea Ordinului Sf. Paul la Remeți (în Maramureșul de sus, azi aflat în România) și Hust, Vișc, Teceu (în Maramureșul de jos, azi aflat în Ucraina)5. Asemeni Bisericii din Sarasău, cea din satul vecin Câmpulung la Tisa este o mărturie valoroasă a epocii medievale, foarte utilă pentru înțelegerea influențelor arhitecturii vestice în construcțiile medievale ale cnezilor locali. Bisericile din Sighet, Remeți, Hust, rămân repere importante, cu suferința modificărilor majore survenite de-a lungul vremurilor, și a unei insuficiente cercetări.

Planimetria Bisericii din Sarasău este comparabilă cu cea a celorlalte biserici medievale de piatră din Maramureșul istoric, datate în secolele XIII – XIV, dar ea are elemente care relevă originile sale în tipologia bisericilor de rit bizantin:

– principiul compozițional al Noului Ierusalim >(cubul perfect) pentru naos, așa cum este descris în Noul Testament6 ce poate fi găsit în toate bisericile de lemn de tip arhaic, cu o singură streașină: Breb, Călinești-Căeni, Sârbi-Susani;

– separările între cele 3 spații fundamentale ale ritului ortodox: biserica femeilor (pronaos), despărțită printr-un zid cu o singură ușă de biserica bărbaților (naos), despărțit la rândul său de spațiul sacru al Altarului prin peretele-iconostas cu 2 uși7;

– iconostasul cu doar 2 uși, care apare la câteva biserici de lemn din prima jumătate a secolului XVII8, fiind o trăsătură remanentă a bisericilor mai vechi, anterioare celor păstrate până azi;

– acoperișul cu o singură streașină, care este un model vechi în Maramureș, înlocuit pe parcursul secolelor XVI-XVII de modelul mai elansat al bisericilor cu două streșini9;

– ipoteza turnului amplasat peste pronaos, în caz că va fi confirmată de cercetarea arheologică, poate fi un argument puternic pentru a demonstra originalitatea preluării ideei turnului la bisericile din lemn de rit bizantin.

Biserica din Sarasău este un element-cheie care face legătura între ”importurile” arhitecturale din vestul european, tipologia bisericilor de rit bizantin, și arhitectura arhaică a bisericilor de lemn maramureșene cu rădăcini în arhitectura domestică. Este ”prima materializare în piatră, cunoscută, a modelului ortodox de lăcaș de cult10.

Interiorul bisericii este zugrăvit în alb, cu câteva picturi izolate de o deosebită frumusețe semnate de pictorul Traian Bilțiu Dănuș, realizate în 1937. Ținând cont că în timpul săpăturilor arheologice de la Giulești și Cuhea au fost găsite urme de frescă și știind că interioarele bisericilor au fost întotdeauna pictate curând după finalizarea lucrărilor de construire, este posibil ca sub straturile de văruială să se fi păstrat pictura originală. În caz că această ipoteză este adevărată, lucrările de restaurare vor căuta metode pentru punerea în valoare a vechii picturi și păstrarea valoroasei picturi recente.

Exteriorul bisericii ascunde o taină ce va putea fi rezolvată doar prin cercetare arheologică: evazarea de la partea inferioară a peretelui vestic, de o parte și de alta a intrării. Aceasta poate să fi aparținut unui turn de piatră amplasat deasupra intrării, pe tipologia bisericilor medievale de rit latin. Dar la fel de bine, această evazare poate să fi fost concepută ca un contrafort pentru susținerea unui turn amplasat deasupra bisericii femeilor, ceea ce ar întări prefacerile generate de ritul ortodox asupra bisericilor de piatră, prezente în Biserica din Sarasău.

Incinta bisericii este azi bine curățată de orice rămășițe ale fostului cimitir și astfel biserica se înfățișează nefiresc, înconjurată de gazon. Urmele fostului cimitir ar putea fi scoase la lumină doar prin cercetare arheologică.

Date istorice cunoscute11

– secolul XV și începutul secolului al XVI-lea: este construită biserica din Sarasău;

– a doua jumătate a secolului al XVII: a fost refăcută bolta și acoperișul altarului (datare dendrocronologică la 1662-1672). Probabil că toată structura din lemn a bisericii a fost refăcută la acea dată. Este posibil ca anul 1699 înscris pe peretele vestic al pronaosului lângă intrare șă marcheze finalizarea lucrărilor de reparații;

– 1770: biserica nu avea boltă iar interiorul a fost văruit de nobilii satului și de contribuabili;

– 1774: se dorea refacerea bolții bisericii și reparația acoperișului turnului;

– 1797: biserica necesita reparații la acoperiș;

– 1865: exista încă peretele dintre naos și pronaos, și peretele-iconostas;

– a doua jumătate a secolului al XIX: a fost refăcut acoperișul peste naos și pronaos, cu balconul decorat deasupra intrării, și turnul;

– 1937: sunt demolați pereții despărțitori, ferestrele sunt lărgite, se deschide o fereastră nouă pe peretele nordic al pronaosului, se instalează iconostasul din lemn, se realizează bolta din lemn de peste naos, și pictura murală semnată de pictorul Traian Bilțiu-Dăncuș

– 1996: lucrări de reparații;

– 1999: lucrări de reparații, înlocuirea completă a lemnăriei turnului și acoperișului;

– 2017: lucrări neautorizate și nefinalizate: înlăturarea pardoselii din lemn și înlocuirea ei cu un strat de pietriș de râu, demontarea celor 2 stâlpi ce susțineau golul dintre pronaos și naos, curățarea părții inferioare a pereților de piatră.

Tema de proiectare

Beneficiarul dorește restaurarea Bisericii din Sarasău, urmărind în primul rând terapeutica problemelor generate de atacul fungic.

Este necesară găsirea cauzei izbucnirii atacului fungic, corectarea acestei deficiențe și terapeutica elementelor constructive afectate.

Deoarece în timpul lucrărilor nefinalizate din 2017, cei 2 stâlpi ce susțineau golul dintre pronaos și naos au fost înlăturați, au apărut fisuri în partea superioară a peretelui, astfel că este necesară consolidarea acesteia.

În urma expertizei biologice la bolta din lemn, la șarpantă și la învelitoare se vor lua măsurile necesare pentru corectarea deficiențelor structurale.

De asemenea se va studia conformarea volumetrică a acoperișului pentru a determina, cu prudență, forma care să se integreze cel mai bine în imaginea unei biserici de sit bizantin.

Pe lângă solicitarea beneficiarului, este necesară cercetarea arheologică pentru datarea cât mai corectă a bisericii, pentru rezolvarea misterului evazărilor vizibile pe peretele vestic de o parte și de alta a intrării, pentru cercetarea sub-solului în biserică și în întreaga incintă în vederea găsirii tuturor indiciilor referitoare la vechiul cimitir și la mormintele existente în biserică.

Este necesar studiul de parament, atât la exterior cât și la interior, pentru surprinderea eventualelor fresce existente sub straturile succesive de zugrăveală.

Iată lista lucrărilor necesare în faza de proiectare:

– Releveu

– Studiu istorico-arhitectural

– Ridicare topografică

– Studiu geotehnic

– Expertiză biologică

– Expertiză tehnică structurală

– Studiu de parament: interior și exterior

– Proiect pentru restaurarea bisericii

– Proiect pentru restaurarea picturii

– Plan pentru cercetarea arheologică

previous arrow
next arrow
ArrowArrow
Slider

Bibliografie:

  1. Baboș, Alexandru. „Un martor al Maramureșului medieval, biserica de piatră din Sarasău”. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 2002, Cluj, p 703
  2. Ibidem, p.714
  3. Popa, Radu. Țara Maramureșului în veacul al XIV-lea Bucuresti : Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, 1970, p.167
  4. Baboș, Alexandru. Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping, Lunds universitet, 2004, pp.282-287
  5. Baboș, Alexandru. Tracing a Sacred Building Tradition, Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramureș until the turn of the 18th century. Norrköping, Lunds universitet, 2004, pp.288-289
  6. Alexandru Baboș. Tracing a Sacred Building Tradition. Wooden Churches, Carpenters and Founders in Maramures until the Turn of the 18th Century, Lund, Lund University, 2004, p.125
  7. Baboș, Alexandru. „Un martor al Maramureșului medieval, biserica de piatră din Sarasău”. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj, pp.707-708
  8. Ibidem, pg. 713
  9. Ibidem, pg. 713
  10. Ibidem,p. 714
  11. Ibidem, pp. 705-711
Urmărește-ne:

Lasă un răspuns